Care sunt motivele problemelor de nutritie?

Problemele de nutritie pot decurge dintr-o alimentatie insuficienta (malnutritie) sau din cauza faptului ca organismul nu absoarbe sau absoarbe putin elementele nutritive prezente in alimentele consumate (malabsorbtia).

Iata cativa factori susceptibili de a antrena malnutritia:

• Incapacitatea de a procura alimentele necesare din cauza unui venit limitat
• Un apetit scazut datorita unei depresii, boli sau efecte secundare datorate medicamentelor
• Dificultatea in masticarea si inghitirea mâncarii datorita unei boli a gingiilor sau dintilor, ulcerelor la nivelul gurii sau gâtului.
• Teama de a vomita mincarea in cazul starilor de greata.
• Senzatia de a fi plin chiar daca hrana a fost putina deoarece stomacul nu se videaza adecvat de mâncarea ingerata.

 

Factori susceptibili de a cauza malabsorbtia:

• O infectie la nivelul stomacului sau intestinelor care reduce capacitatea intestinelor de a absorbi elementele nutritive care se gasesc in alimentele ingerate.
• O diaree cauzata de infectiile la nivelul stomacului si intestinelor sau datorata efectelor secundare ale medicamentelor.

 

Cum stiu ca ma hranesc corect?

Alimentele pe care le consumam sunt compuse din trei elemente: proteine, materii grase si glucide (sau hidrati de carbon). Unul din obiectivele unei bune nutritii este acela de a obtine un bun echilibru al acestor elemente.

 

Proteinele:

• Proteinele sunt compuse din diferiti acizi aminati. Acesti acizi aminati se combina in diferite moduri pentru a forma musculatura, pielea si parul, dar si o parte din sistemul imunitar si tesuturile organismului.
• Alimentele bogate in proteine cuprind: carnea rosie, carnea de pasare, pestele, ouale, nucile, cerealele, fasolea, grauntele. Este de preferat consumarea proteinelor provenite din diferite surse alimentare pentru a beneficia de o mai buna varietate de acizi aminati.
• O alimentatie sanatoasa ar trebui sa contina 2-3 portii de alimente bogate in proteine in fiecare zi. O portie poate insemna o bucata de carne de marimea unui pumn, o jumatate de ceasca de fasole, doua oua.

 

Lipidele:

• Exista diferite tipuri de lipide si fiecare are un anumit rol in organism. Lipidele servesc drept „perna” pentru a proteja organele interne, la inmagazinarea energiei pentru o utilizare ulterioara, la formarea invelisului extern al celulelor; ele intra deasemenea in compozitia unui numar mare de hormoni. Lipidele contribuie totodata si la transportul vitaminelor A, D, E, si K in ansamblul organismului.
• Grasimile saturate sunt grasimi de origine animala care se gasesc in unt si anumite parti ale carnii rosii. Ele pot creste nivelul de colesterol si pot ocaziona probleme inimii.
• Grasimile polisaturate provin din uleiurile vegetale precum margarina, uleiul de arahide si porumb. Conform unor studii, aceste grasimi ar putea avea ca efect reducerea numarului de limfocite T prezente in sistemul imunitar. Din contra, ele sunt mai putin susceptibile in a creste nivelul de colesterol decât grasimile saturate.
• Grasimile mononesaturate se regasesc in uleiurile vegetale precum uleiul de masline si uleiul de canola. Aceste grasimi nu au efecte negative asupra sistemului imunitar sau a nivelului de colesterol.
• Acizii grasi omega-3 sunt numiti acizi grasi esentiali, deoarece organismul este incapabil sa ii fabrice, ei fiind asimilati din alimente. Acestia se gasesc in grasimile de peste si fructe de mare, in anumite tipuri de fasole. S-a demonstrat ca acesti acizi au ca efecte binefacatoare reducerea bolilor inimii si ameliorarea sistemului imunitar.

 

Glucidele sau hidratii de carbon:

• Glucidele reprezinta o sursa de energie corporala care ne permite sa efectuam activitatile cotidiene. Ele se gasesc in zaharurile simple, sau sub forma de glucide complexe in alte alimente precum pâinea, orezul, pastele, cerealele, fructele si legumele. Glucidele complexe sunt preferate in locul zaharurilor simple deoarece ele cuprind deasemenea si alte minerale si vitamine.
• O alimentatie sanatoasa ar trebui sa contina 5-12 portii de cereale si graunte, 5-10 portii de legume si fructe in fiecare zi. O portie de cereale sau de graunte poate fi egala cu o felie de pâine sau o jumatate de ceasca de orez. O portie de fructe sau legume inseamna un fruct proaspat de marime medie sau o jumatate de ceasca de bucati dintr-o leguma.

Lichidele:

• Organismul uman este constituit in principal din apa. Apa serveste deasemenea la transportul elementelor nutritive (nutrimente) in organism si contribuie la pastrarea rinichilor in stare buna. Toata lumea trebuie sa inlocuiasca apa care este eliminata din corp prin transpiratie si urina.
• Anumite bauturi precum alcoolul si cafeaua au ca efect eliminarea apei din organism in loc sa contribuie la cresterea nivelului ei in organism.

 

Pentru a avea o nutritie buna:

• Beti echivalentul a 8 pahare de apa, suc sau alte lichide fara cafeina in fiecare zi.
• Mâncati mai multe cereale, pâine, produse bogate in graunte, fructe si legume, reduce-ti consumul de sare, alcool si materii grase.
• Mâncati de trei ori pe zi sau mai mult.
• Luati suplimente in vitamine multiple.
• Plimbati-va pe jos sau faceti câteva exercitii in fiecare zi.
• Asigurati-va ca mâncarea a fost preparata si manipulata in mod igienic.
• Apelați la un dietetician pentru a afla mai multe informații asupra alimentelor pe care le consumați in mod regulat.